Schimbările climatice: O poveste de amor și trădare între om și planetă

Ah, schimbările climatice! Subiectul fierbinte (la propriu și la figurat) al zilelor noastre. Dar când au început de fapt aceste schimbări? Ei bine, dragi cititori, pregătiți-vă pentru o călătorie în timp mai amețitoare decât o tură cu montagne russe-ul după un festin copios.

În începuturi era... normal

Să începem cu începutul. Sau cel puțin cu un început destul de îndepărtat încât să pară impresionant. Acum aproximativ 11.700 de ani, Pământul ieșea dintr-o perioadă glaciară, intrând într-o eră mai caldă și stabilă numită Holocen. Era ca și cum planeta ar fi decis să-și pună o pătură mai subțire și să se bucure de o primăvară prelungită.

În această perioadă idilică, oamenii au descoperit agricultura, au construit primele orașe și au inventat berea (probabil nu în această ordine). Totul părea perfect. Clima era stabilă, predictibilă, ca un partener de dans bine antrenat.

Primul semn de trouble in paradise

Dar apoi, acum aproximativ 5.000 de ani, ceva ciudat s-a întâmplat. Oamenii au început să se înmulțească și să se răspândească ca niște furnici harnice pe suprafața planetei. Au tăiat păduri, au drenat mlaștini, au domesticit animale. Pe scurt, au început să redecoreze casa fără să ceară permisiunea proprietarului (adică Mama Natură).

Acest prim "redesign" al planetei a avut un efect subtil, dar măsurabil asupra climei. Era ca și cum am fi început să zgâriem puțin suprafața unei picturi clasice, convins că nimeni nu va observa.

Revoluția Industrială: Când am dat petrecerea și am uitat să facem curat

Sărim acum la mijlocul secolului al XVIII-lea, când omenirea a decis că e timpul pentru o petrecere industrială. Am descoperit combustibilii fosili și am zis "Hei, ce-ar fi să ardem toate aceste resurse acumulate în milioane de ani, în doar câteva secole? Ce rău ar putea să facă?"

Turns out, destul de mult rău. Începând cu această perioadă, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a început să crească mai repede decât prețurile la imobiliare într-un cartier la modă. Era ca și cum am fi dat o petrecere uriașă și am fi uitat complet să facem curat după.

Secolul XX: Când am pus pedala de accelerație la podea

Dar stați, că devine și mai "interesant"! Odată cu secolul XX, am decis că mergem prea încet pe drumul schimbărilor climatice și am apăsat pedala de accelerație până la podea. Am inventat mașini, avioane, centrale electrice pe cărbune și am zis "Hai să vedem cât de repede putem încălzi această planetă!"

Rezultatul? O creștere a temperaturii globale mai abruptă decât panta unui munte pe care ai vrea să-l urci cu bicicleta. Gheața de la poli a început să se topească mai repede decât o înghețată lăsată la soare în mijlocul verii.

Momentul "Oops": Când am realizat că am cam exagerat

Undeva prin anii '60-'70, câțiva oameni de știință cu sprâncene stufoase și ochelari groși au început să agite steagul roșu. "Hei, băieți," au strigat ei, "cred că am cam exagerat cu toată treaba asta de încălzire a planetei!"

Dar ca orice petrecăreț care se respectă, majoritatea omenirii a decis să ignore aceste avertismente și să continue petrecerea. Era ca și cum ne-am fi uitat la termometrul planetei arătând febră și am fi zis "Eh, probabil e doar o răceală. Încă putem dansa!"

Prezentul: Între negare și panică

Și iată-ne aici, în prezent, oscilând între negare totală ("Schimbările climatice? Fake news!") și panică apocaliptică ("Suntem condamnați! Să ne mutăm pe Marte!").

Realitatea e undeva la mijloc, la fel de inconfortabilă ca o pereche de pantofi noi în prima zi de purtare. Da, am cam dat-o în bară cu clima. Dar nu, nu e timpul să ne împachetăm pentru o mutare pe Marte (încă).

Concluzie: E timpul să devenim adulți responsabili

Deci, când au început exact schimbările climatice? E ca și cum ai întreba când exact ai început să îmbătrânești. E un proces, nu un moment punctual. Dar dacă ar trebui să punem un deget pe hartă, Revoluția Industrială ar fi un bun punct de plecare pentru "Oops, am stricat clima" story-ul nostru.

Acum, ca niște adolescenți care realizează că au exagerat puțin cu petrecerea, e timpul să facem curat și să reparăm ce am stricat. Nu va fi ușor, va fi ca o mahmureală globală, dar e necesar.

Deci, data viitoare când auziți pe cineva întrebând despre începuturile schimbărilor climatice, puteți răspunde cu încredere: "Probabil undeva între momentul în care am inventat roata și cel în care am decis că ar fi o idee bună să zburăm în spațiu, în timp ce planeta noastră se încălzește ca un cuptor prost reglat."

Și cine știe? Poate că în viitor, vom privi înapoi la această perioadă ca la "vremurile bune", când încă mai aveam gheață la poli și nu trebuia să purtăm costume de scafandru pentru a merge la plajă. Până atunci, haideți să încercăm să fim niște chiriași mai buni pentru această minunată planetă albastră. În fond, e singurul cămin cosmic pe care-l avem... deocamdată.

Photo de Chris LeBoutillier sur Unsplash

Fii mereu cu un pas înainte! Abonează-te la pagina noastră de Facebook.